Jocul NE-urilor

Puse pe talere
NEbune  : nemultumire, nesuferit, neputinta, necerinta, nedreptate, nelamurire

NE bune : nemuritor, nemarginire, netarmurire, nestricat,

Tu zici : DA
Eu zic : NU
si ne inversam locurile,
si ne inversam tonurile,
schimb de replici,
eu calde, tu reci,
eu domoala, tu semet,
eu neincrezatoare, tu un visator;
balansoarul zilelor se clatina,
ametitor uneori,
alteori ne leagana
si totul pare ma usor.

Iar punctul centrului sau,
echilibrul tau, al meu,
aproape nu-l mai vizualizam,
si trece iar fulgerator.

Tu zici: NU
Eu zic : DA
 nu remediem nicicand eroarea ,
 tulburator ar fi sa spunem amandoi acelasi  DA,
sau mai penibil ne-ar marca in doi, un NU ucigator.

Pacatul meu sunt EU

Cui i-as putea reprosa ca-mi pacatuieste, daca nu mie, cea de o fiinta cu mine,
 din care Eu una m-am zamislit .



      Zile leproase se leaga uneori scai de mine, si se tin cu dintii, ma preseaza in ceafa.
Cineva imi vorbeste. Ma critica, ma blameaza...ma intoarce intr-un punct de unde a pornit pacatul.
Iar pacatul meu sunt eu, cea de fata, scoasa la tabla de constiinta si de neputinta de-a sfarama "lectia" lui.
      Si cui pacatuiesc de fapt, daca nu mie ?!
     Cui ii strig ulterior greseala si cui ii intorc filele pe toate partile, daca nu mie ?!
... alerg si tac, sa scap, sa ma pierd de furie si pacat, de insatisfactii de-o clipa si de necurate ganduri, si le strig urgii, si le bat cu ganduri de pieire... si iar cad in pacat.
     Prinsesem odata, asa din zbor, fara dorinta, parola disparitiei si curatirii lui...un fel de Focus-pocus-preparatus , dar probabil a expirat, sau nu mai stiu eu trilul si acordul incantatiei, ca iar imi tin capul plecat ca si cum poveri de pacate m-ar arcui spre plecaciuni.
    ... si nu pot merge in genunchi, decat cativa pasi fortati si nu stiu de mai vreau sa urc  bolovanul fara rost.
     Asa ca voi purcede grabit a sterge cu zapada slovele arse si cele meschine, si voi reda hartiei sufletului meu imacularea, desi alungand pacatul imi inmugureste o teama : sa nu-mi inghete inima.












Struna si arcus



Credeam ca-s struna
ce-i leagana iubirea,
unui gentleman arcus;

 credeam ca-s sensibilitatea,
 soaptelor ce-si spune pe ascuns;

credeam ca sunt acordul,
 acelui dor si nu intamplator
ma legan eu acum,
 dar nu de-a lui iubire,
 ... ci de vant.

Imi curg in inima acorduri
si ma alin strigand,
 si ma alin ciupind,
 de struna mea nebuna,
 ce in urechi imi suna.

Ma legan si acum,
ma freamata dorinta
 dar nu imi strig simtirea,
 ...si-s un copil plangand.

                                                                              Poem scris cu drag unui alte inimi .


Ninge-n foc



De-ar ninge-n foc, 
 si nu s-ar stinge;
 de-ar gerui taciunii,
mai aprig s-ar aprinde.

Freamata vreascuri de cenusa
 si nu mor,
 desi in iarna asta  ochii dor,
 de-atata alb si spuma,
 culori se estompeaza in lumina.

Nu-mi pasa, eu ma joc ... 
las liberi iernii asteia
sa-mi ninga-n foc,
si chicotesc dansand acum
desculta pe jaratec... e noroc.
  


Din cer se aude ruga

Din cer se aude o ruga muta,
ce-si plange stele pe pamant,
din carul mare sta cernuta,
palma intinsa mi-o saruta.

Si-au mai trecut atatea ierni,
si veri din alte primaveri,
iar eu te stiu...si tu ma stii,
inlantuiti, mai ieri pustii
...


Din alte timpuri

Nu ridica privirea incruntata ,
Te vreau senin !
Am intrebat de-i timpul nostru acum …
S-au incurcat destinele de-odata
Si ne-am ciocnit
Pe-acelasi drum .

In coltul inimii ma  las uitata ,
Cu-a mintii lacat incuiata .
De te-ai trezit , m-auzi razand
De-ai adormit , m-auzi plangand .

Dar va veni si  ziua  asteptata ;
Si-am sa iti spun zambind
Ca nu-s de-aici ,de pe pamant ,
Ca sunt  privirea ta curata
Din viata asta si de altadata ,
Ca tu ma stii si eu te simt .

De-ti vei raspunde  aspru , ca te mint .
N-am sa insist … eu stiu ,
Urme  de  pasi pe luna
Ce canta inca impreuna …

Dar inca tac si te ascult …
N-am castigat , nu am pierdut !




Pretentii - voci din alte timpuri

In tribunalul vrerii am adus pretentii,
iar roba avocatului s-a inclinat,
 nu spre a mea gura,
si nu spre al meu cuvant...

In aula invataturii am ridicat pretentii,
cand semnaturi de rectori, lungi, m-au invadat,
 nu spre a mea cunoastere,
si nu spre al meu cuvant...

In biserici reci mi-am manifestat pretentii,
 iar fruntile bisericesti in intrebari s-au impietrit,
nu spre al meu trup si suflet,
si nu spre al meu cuvant ...


Ci spre a lor uimire, neintelegerea s-a luminat,
si inima s-a inclinat,
la conspiratia eternei si secretei lor fapturi,
ce  astazi si-o priveau,    descoperita.

Mai  jos, pe trepte-pietre,
voci din alte timpuri cantau,
nu emiteau pretentii.


                                             (foto: https://www.facebook.com/pages/Nefes-Breath/409685972400374)

*****************************************************************************



Vobind pasareste


In fata unui peret alb, vorbim in ecou,
in fata unei pasari cuvintele devin tril,
si cine sa le mai priceapa noima,
si cine sa le cante rima ?!

Decat o alta pasare, ca noi,
si-o alta inima,  ... de zburatoare.



Povestit(a)

     N-am cum a ma povesti, ca nu stiu, si n-am indemanarea vorbelor legate in fraze. Mie imi curg cuvintele , ca apa printre degete. Doar stropi mari si roua de pe ele, si daca-i cumva prea cald sau vant nebun, nimic nu-mi mai ramane.
     Uneori le regret trecerea, si-mi rad neputinta de a le tine sub lumina. Alteori le las sa se scalde cum vor: inocent, calm, strident, tembel,...intre un punct si-o virgula, intre o exclamare si-o intrebare...  .
...iar despre mine ce sa-ti spun, cum sa ma cuprind ?!
      Am palmele tale si mainile tale, am parul tau si despletirea, am pielea si ravasirea, am ignoranta buzelor tale si amplitudinea sarutului, am piciorul tau si simt cu tine nisipul cald si gresia rece sub degete...sunt sfert si jumatate din bucata, sunt cand ciobul si cand steaua sparta.  ...si ma preumblu prin mine si prin tine ca un artefact rascolitor de iubire.
     De mi-ar fi ursit divinul, darul pensulei, cuvantul mi-ar fi fost doar semnatura, nitel ilizibila, nitel indescifrabila, ...captivand pe cei ce-si doresc taram de mister, oculta  prin coada finala, inteleapta prin inceput.  Si mi-ar ajunge paleta culorilor sa-ti zugravesc fundalul intr-o noua culoare (nici violeta, nici gri, nici verde crud, nici soare-rasare in amurg), numita vag ,"culoarea existentei noastre" .
      Iar zambetul, daaaa zambetul, l-as osandi sa devina molipsitor de dulce si l-as raspandi florilor, fructelor, pasarilor, apelor, muntilor, ..s-alerge nebun, asemeni ielelor...fara tinta, fara frau, de la miazazi la miazanoapte, din clipa trecutilor ani, pana-n cea din urma clipa a nebanuitului viitor.



Poate ti-am scris prea mult si n-am prins candoarea gandului, dar am gasit un izvor ce-mi revarsa oglinda vietii in picuri de apa.
... si tu ma stii,  nu-mi pot stavili setea si nu-mi pot opri dorinta de-al sorbi.

Pocnind din degete

Navalnice cuvinte tin sa-ti spuna
zilnic despre mine,
 mainile  nu-mi stau cuminti in poala,
flutura, picteaza  ades un univers, zambesc,
pocnesc din degete, danseaza ...

Tu taci, eu rontai idei,
 de doi, de trei si poate daca vrei,
diseara vom imbujora cuvinte
s-adorm devreme,
 cu capul asezat la tine-n poala.

Nuante si pasi pe calcaie

Vezi tu nisipul marii de sub el,
de sub calcaiul meu ?!

Vezi tu marea spre care merg,
inainte si inapoi,
ca un tango de val mai putin brutal ?!

Vezi tu pajistea dinaintea ei,
si iarba cruda din mana mea ?!

Am smuls cateva fire inainte sa  tund peluza
si sa maresc faleza,
intr-o clipa de frustrare,
doar pentru ca umbreau zarea
... a ce
Va Urma.

Pentru tine, pentru el si pentru ea, ce-au trecut prin casa mea. :)

Ho, ho, ho...ca-m trecut si-n anul nou,
  adormiti sau fericiti, cand satui, cand mai flamanzi,
 de bucate mai picante, sau din contra dulci cu lapte,
unii dintre noi cheflii la paharul cel dintai,
altii-n mahmureala mare, de la vinul de Craciun,
si de la sarmaua buna, toata unsa cu smantana.

Dar sa fac urarea mea, anului ce va urma,
pentru tine, pentru mine, pentru el si pentru ea,
 toti ce-ati fost in preajma mea:

Sa va fie bun si bine, sa va fie plin si pline,
 visele si stelele, fruntile si vrerile,
 buzunare cu bani multi, chiar de-or fi si mai marunti,
 farfurii indestulate cu-mpliniri si cu bucate,
 copii  mari si sanatosi, mai destepti si mai frumosi,
voi cu suflet de icoane, si cu mangaieri in palme...

... zurgalai si clopotei,
zurgalai si-un car cu boi,  de prin zona de la noi,
forta apelor de munte, si-a cararilor batute.


Inca un "La Multi Ani" si trec, sa mai dorm...sa mai petrec,
 inc-un pic, cate se mai poate...si apoi la munca frate !!!
 :))
De va place, de nu place...s-o taiati in jumatate,
sa avem si pe la vara, cand se coace holda-n tara ,
si s-o treieram pe toata, sa avem pita pe masa,
bine si caldut in casa.

Cu drag,
 Brandusa