Zanatec gand-scriptura

(sursa foto: aici )

Uneori imi pui lanturi grele,
ma frang cumplit sub ele;
... si tot tu vii, le mangai,
le zdrobesti, le-arunci si le rotesti.

Alteori esti praful jucaus,
ce zilnic imi sta pe sub piele,
zambet gadilit pe buze,
si rasul zilelor fidele.

M-arunci la cos, in saritura,
ralet ma razuiesti, ma sfredelesti scriptura.

Rostogolim prin viata stari,
cand sus pe munte, jos pe mari,
stramtori de inimi, oglindiri;
azi eu privindu-ma in tine,
tu maine cautandu-te in mine.

7 comentarii:

Septembrie spunea...

Un joc ce ne face plăcere și uneori doare...

Brandusa spunea...

Septembrie, :)

erys spunea...

flacarile trebuie sa patrunda in permanenta lutul pentru a-ntelege mai bine rostul olarului...

Brandusa spunea...

Erys, adevarat, fara ardere nimic suntem :)

Borgia spunea...

" azi eu privindu-ma in tine,
tu maine cautandu-te in mine."..ce inversiune faina..place ..mult..

Brandusa spunea...

Borgia, incantata ca place la tine :)

©Ramonaa ‹з spunea...

foarte frumoasa !