Picteaza-ma un cer

Picteaza-mi mainile sa-ti scriu cu sufletul stingher 
un puzzle  pe un cer rebel.


Picteaza-mi iarna mainile inghetate , 
sa-ti scriu doar cand respir cu sufletul;

picteaza-mi cu flori ochii, 

sa vada-n departari doar dalbe rochii;

picteaza-mi zambete surasul,

o primavara s-o inmugureasca solitar;

 picteaza-mi in zapada pasii,

alaturi de prezenta si de umbra ta;

picteaza-mi gura a cireasa coapta,

sarutul dintr-o alta vara,
intimitatea inceputului  de-mbratisare calda;

picteaza-mi inima iubire a sotron,

cu creta in culori de curcubee,
 sa fie roz, si albastru ... si nebun si bun,
pe cerul meu si-n calea ta lactee.




Cand n-o sa(-mi) scriu



Cand n-o sa(-ti) scriu iubite despre mine,
insemna ca-s batrana rau la minte,
si m-am golit de tot,
si gandurile n-au nici vrere si nici rost.


Cand n-o sa(-mi) scriu o vorba despre mine,
inseamna ca am expirat,
din lacrima m-am transformat,
intr-o himera ce nu-si are maini, nici gura,
si nici iubire, si nici ura.

Din pana scrisului din mine,
va mai ramane, in vant fugara,
o spulberata  papadie.


Povesti la gura sobei -Ruleta destin

- V-ati gandit ca in interiorul nostru sta o ruleta?
O intrebare de  profesor ce-si priveste fix ,  impietrit, doar cu o sprinceana ridicata, elevii.
-  Nu, stiam eu ca nu. (raspunse omul cu zambetul de Aghiuta pe buze)
si continua
 - Hi, hi, omul e un maimutoi, dotat cu intelect, dar cam naravas din fire, posedat de orgolii,
de infatuari, de frustrari... si numa' ce gandeste si pac invarte ruleta din el spre un nou destin.

Un elev mai ciufulit, parca abia trezit si nemancat de o saptamana, cu zatul de cafea pe burice
 de degete, murmura ca pentru el :
-  Adica noi nu avem un singur destin ?!

Linistea il facu auzit si profesorul  chicoti si mai tare ... si top, top sari rapid trei trepte spre cel ce vorbise.
Se inclina sa ajunga cu vocea cat mai aproape  de urechea elevului pierdut in sala de curs si striga:
- Baaaa daaaaa Florinele taica, da-l jucam la ruletaaa ...si uite asa trecem pe alta strada, cu alt nume,
alt om, alt destin...si ca sa fiu mai clar te intreb amu', acum, ..matale draguta nu simti asa ca facultatea asta nu ti se potriveste, ca dormi la cursul meu ca la o poveste.
Florinel smerit cobora capul si la fel ca prima data abia sopti:
-   Pentru ca e mereu prima, prima ora de curs, si eu mereu ma trezesc mai greu.
-   Eh poftim rase profesorul, sa nu-i cereti lui Florin sa-si schimbe destinul inca, pentru ca el "il doarme".

 *****
Afara inca nu ninge, e nitel ger. 
Noapte buna oameni mari !






Sa stii sa fii parinte.



Trece timpul ca nebunul, vremurile se schimba, oamenii devin mai doritori de putere,
mai bogati sau mai saraci. Majoritatea sunt parinti, si-si tin copiii langa ei, in sufletul lor,
si-i iubesc mai mult decat le pot darui, altii ii rasfata material acoperind cel mai des lipsa
de langa ei ... si tot asa.
Insa gustul amar in inima mi-l aduc acei parinti, ... mame, tati care imbracati in bani grei,
cu masini la scara, refuza cerinta unui copil de a-i cumpara un minic, un dulce de 1 leu.
Aud ades in fata sau in spatele meu la cozile de la casa:
 "- Nu avem draga, n-am bani acum sa-ti cumpar,...tu nu intelegi ca nu am".
Iar pe mainile cucoanei troneaza bijuterii grele. O femeie  frumoasa pe dinafara, 
o femeie ce-si tipa avaritia propriului copil.

Ce poti face sa-i schimbi conduita ei, a lui ... a parintelui  egoist, a parintelui mandru doar de el.
 Mai nimic.
Doar sa-l injosesti, cumparand copilasului tu, un om oarecare, acel "nimic" pe care copilasul si-l doreste.
Si e foarte simplu sa recunosti acesti nonparinti...hainele lor opulente in contrast cu ale copilului ce-l 
tin de mana.

Unde esti tu Mos Neculai sa-i altoiesti pe acesti parinti cu varguta ?!



La dublu

"Cea mai înverşunată luptă este cu tine însuţi. 
Te afli în ambele tabere."
citat din Voltaire

- Nu stiu de ti-am spus draga mea, 
dar iti suna alarma.
O aud acuta in tine, se varsa, inunda.

- Serios, de cand se intampla ?!
Eu simt doar pulsatii in tampla.

- Esti cam coapta, te arzi si risti sa devii 
firmituri, negre-amarui.

- Serios ?!
Nici pasarile din cer n-or sa vrea,
 sa tina in cioc lava mea.

- Da focul mai mic, fa ceva,
cand inca-i nisip si apa mai e,
cat inca mai ploua in tine si-i bine.

-Eh, prost sistem, 
nu stie sa-si arda la timp siguranta,
si-mi lasa intern, nebunii si blestem.







Inegalabil tremur




Inegalabil, imi tremura barbia  si nu a frig,
ci a nelinisti.
Strecor un praf de sare, si nu pe rana,
dar ea doare.

Si lasa gust salciu si gust pustiu,
de lene de  "a face",
placere de  "a tace".


Depresii in decembrie ...
e prea devreme, e prea tarziu,
inca n-a nins, si n-am atins
cu tampla fulgi, cu buze turturi reci.

Inegalabil tremur siderata de viata ...
dar ei nu-i pasa.




Nedumerirea asta o s-o port



Ea, nedumerita de la marginea lumii,
astepta sa-i ningi fulgii promisi.
El frumosul din capatul celalalt,
astepta sa-i strige dorul si amorul.

 Ceata deasa nu-i opri sa se gaseasca,
 orele tarzii nu-i desparti,
frigul nu stia sa ii opreasca.

 Ea nedumerire in prezenta lui,
 El mirare in absenta ei,
Ea purtand mirajul serilor virgine,
El tinand  pe tample clipele straine.

-  Nedumerirea asta am o s-o port.
(ii spuse)
- Mirarea asta ma-ngenunche.
(ii raspunse )

-Sa le schimbam in zori,
pe-o mana de cirese si-o galbena carafa...
(stia ca-i o copila si ofta)
- Nu  vom schimba nimic, .. si vom simti
nedumerirea si mirarea din iubirea noastra.


Frunza verde ...



Frunza verde de lulea,
omule nu mai fuma,
nici pe-a ta si nici pe-a lui,
ca se duce ( dr..ului) vantului,
mojicia de-o para,
viata ta si-a altora.


Frunza verde de smochina,
unii vin si se inchina,
pe la coturi de gradina,
langa floarea de sulfina.
 o inebunit lumea.


Ei da..nici asa si nici asa,


na. :)


Ape tulburi, ape repezi


M-am incrancenat sa-mi port destinul
prin ape tulburi,
 sa urc stancile lui Sisif pana-n crestet,
 iar ele sa  navaleasca la prima mea nesocoteala.
 Un mal de dincolo de pod  ma astepta,
din departari ape limpezi  ma chemau.
Le auzeam vuietul in noapte,
atunci cand trupul si mintea nu se mai zbateau.
 Ele erau limanul, dar ochii mei nu-l vedeau,
corpul ca un arc se incorda,
 si-si lasa pasul in ape ...
ape tulburi ma inecau,
ape limpezi  asteptau,
 timpul imi orbecaia,
ape repezi ma purtau.
Nimic nou in poveste,
 doar un suflet ce-si cauta
naufragiul in paradis.

  Mai scriu in joaca : Psilunatici

Arde !



I-am zis molcom lui,
omului de langa, de aproape:

- Iubite am nevoie de niste soapte,
asa asortate,
cum le stii spune tu pe toate !
...dar el nu auzi.

- Iubite mi-au crescut fire de iarba albe,
s-au transformat cele verzi in dalbe,
 si inca nu stau coc in ale tale palme,
nu pot a le domoli nici in clame!
...dar el nu le privi.

- Iubite se zbate a cald si a frig,
inima mea intre cojoace,
si-ti cearta privirea spre incoace,
 ce tace !
... dar el nu zambi.

E iarna, devenim doua stane,
de ger interior,
si-avem doar un foc,
 si ala narod,
ce arde, ... ne arde,
aici pe pleoape.

                              Saruta-mi ochii si-am sa  dorm, la focul iubirii domol !

Intrebarile dirijorului

Bagheta lui nu dirija, se odihnea,
alaturi de un alt picior ce-si legana,
un ritm din ora cea tarzie;
bagheta sa se intreba, nedumerita si chiar muta,
 de ce sa sada pe pingea,
 cand ar putea chiar dirija.

Mai teapana ca de-obicei,
 mai intepata decat cifra trei,
 porni tirada de-ntrebari spre dirijor:
- Maestre cine-i vinovat ca tot concertul s-a incheiat,
 si tot vacarmul a plecat?!
- Maestre stii ca mana ta ma cam smuncea ?!
-  Maestre ia-i cam condamnat, pe  muritori "la ascultat"!
..... dar el tacea si compunea un  alt final de simfonie.
- Maestre, nu te incrunta
si  zi-mi macar atat,
ca-s arma ta si scutul tau,
 ca-s intrumentul si momentul,
ca-s pe muteste vocea  ta .

                                                           -Vioara intai sa cante intai,
apoi si ea, vioara doi,
 si restul  toba, contrabasul, si clarinetul si ....
sa intre toti asa de-a valma,
la semnul tau bagheta mea ..
dar parca ma intrebai ceva ?!
 :)



Inima mi-e fericita !



              In alta viata m-am nascut acolo, langa un cantec de leagan in greceste,
                                             si-o casa alba ...
              si-un mal de mare ... in fata bucuriei mele sta o cupola  bleu-albastru.

Ascult in seara asta a 10-a oara (cred) melodia, o cant si lucrez ...si realizez ca's fericita ...
is fericita ca's eu fata micuta, amarata crescuta, ce inca isi mai are mama...
ca langa sufletul meu au inflorit  2 copii minunati, ... un sot ce ma iubeste profund si cuminte,
prieteni ca Borgia, prieteni ca voi ... si's fericita, poate peste medie si peste real . :)

E seara-n care mi-am privit chipul ca pe un album . :)   Sunt eu, si-atat !


Magia isi are refren



Mi-am scris pe dos de palma : Magic
s-o rasucesc spre mine cand nu's bine;

cuvantul si-a multiplicat magia
in coaja dulce de pe tava,
oranj, miros de portocala;
sidef in ate si gherghef,
verde, albastru au iar chef
sa sara, sa apara;

se razvrateste raul sa dispara,
 da plange-n hohote de ceara,
 si arde iar incandescent;

magia asta isi are refrenul,
intr-o batrana melodie,
mai veche decat tine,
mai veche decat mine.







Noiembrie rotund

Rochii lungi si largi,
culori de petale... ma invart;
par lung  ondulat pe gat,
rasfirat de vant ... ma invart;
cu varful degetelor ating cuvinte,
acolo in inima imi bate ...se-nvarte.

Calm, calm, imi repet si tac,
o clipa cat un veac, o tac,
si-adun o alta langa ea,
clepsidra vietii mi se invarte-n cap,
(pe cand) afara nici macar nu-mi ploua...
tace.

NOIEMBRIE  rotund   imi   tace.

1 Euro -lectii de chitara

http://www.publiro.com/ad/ofer-lectii-de-chitara-la-domiciliu-pentru-incepat?source=facebook


Ofer lectii de chitara la domiciliu pentru incepatori

+ inca 1 an



 Inca un an, inca o zi...inca o floare. In rest doar o zi de rasfat.
Da, am invatat sa stiu sa ma rasfat si sa-mi cer rasfatul.
Insa pentru toate astea mi-au trebuit ceva ani in buchet . ;)




Nunta galbenelor frunze



In ograda vantul se ocupa de nuntit frunze,
 si le-nvarte in hora, le fosneste pe degete,
iar zgomotul lor ma adoarme.

E doua, astepta ca sa ploua,
 da biciuie in geamul launtric deschis
 o creanga din golul cais.

Sunt mere mai sus, pe azur si apus,
ghirlande si globuri de toamna,
pe mese de cer, deloc smochinite, chircite,
ochilor pofticiosi li se leagana.

...iar in jos se nuntesc aiurit, ametit,
prinse-n vant, in manunchi...frunze optuze,
e ora de pranz,  am gandul confuz,
inca un ceas si-am s-adorm,
 cu fata in mana, o para in vitrina;

                                ...sau ... natanga gutuie din geam, inca un an.




Resemnare

Se unduie o toamna pribeaga prin mine,
se tanguie a primavara, si tace un cant ... muribund;
de dincolo de nori ma cert, de pe pamant ma iert ... si-mi cant, un cant muribund;
opt frunze de ceara, in pomi se omoara, incet, ... ma repet si le iert, ca dor,
 ma inconjor de-un cant nisipos muribund, a sarpe zacand,
... am atipit sub un gand si un cant ... adanc ca un muribund;
ma scol si ma dor, redevin pas langa pas ... mergand treaz;
nu tac, resemnata iti cant ... un cant .... .

remain in motion
   



Femeia din cutie



Nu ma poti inchide intr-o cutie,
nu-ncap cu capul meu plecat,
 nici inima nu-mi mai incape,
nici sufletul, chiar daca tace.

Nu-mi pot abtine starea sa nu strige,
nu-mi pot retine  ochiul sa castige,
o alta lume si un alt decor,
in care tu sa-mi fii iar orator.

Cutiile de fitze, funda alba, trena lunga,
mai tin femei, papusi de ceara in vitrina,
de admirat, pasibile (doar) de adorat,
si mai putin de mangaiat.


Eu nu-s femeia din vitrina,
si nici in starea cea mai fina,
am anii ce imi curg prin plete,
rebela urc rapid pe trepte.

... si stiu ... si pot ...  si simt iubi.

Inmarmurirea mea



Ne-am zamislit,
inainte sa ne nastem,
 cand axa lui plus si minus infinit se curba,
crescendo spre pamant.

Ne-am plans,
inainte de lacrima,
 cand cerul nu exista,
iar norul plumburiu hoinarea,
 intre doi sori si-o stea.


Ne-am trezit ,
 cand timpul asta nu era,
 decat un vuiet lung, prelung,
adagio nocturn, opal in starea sa,
incandescent inlantuind octave de preludiu.

Ne-am stiut fara atingeri,
ne-am vorbit fara cuvinte,
ecou  in jumatati armonice.

                        Inmarmurirea mea te slefuia,
                        inmarmurirea ta ma urmarea;

    P.S. : Mesaj la ora stelelor tarzii .
                     


Tacuta ruga

 
 De stii sa canti atunci canta-mi;
                                 *
                        de stii mai bine sa scrii, scrie-mi;
                                          *
                                             de ai invatat sa asculti tacerile,
                                                                  atunci citeste-mi buzele mirarii,
                                                                                   in fiecare secunda cand nu-mi plec fruntea uitarii.

 Doar pleoapele ochilor mi le plec
                         si tac cenusiului lor, si le inchid vrerilor;
                                                  nici frica, nici secunda, nici pierdere nu-s,
                                                                                      nici plans, angoasa, nici vapaie,
                                                                              *
                                                         sunt ofranda, ruga muta si ades absurda.


(foto:https://www.facebook.com/media/set/?set=a.583807958339127.1073743509.172487282804532&type=1)

E-femer-ide

Dintr-o viata efemera,
n-am nici timp si n-am nici vrere,
ma complac sa-mi fiu mereu,
o feriga efemera.



Plimbari in gand

Am iesit sa-mi plimb gandul,
pe strazile-mi inguste,
nerasfatat si uneori sinistru;
si-mi striga turbari si le mistuie brut,
cum numai el stie s-o faca, ...pe mut(e)

O coperta a mea se plimba,
 lejer pe cealalta strada de gala,
mai spatioasa si mai doamna,
mai sireata, si ades mai vicleana.

Nimic nou in campul gandului meu,
in afara de soare si luna,
si stele verzi si uneori minciuna;
nimic rau in tot arealul meu,
doar poate mai calda o mana,
 ce inca ma tine,
sau poate un trup ce vine spre mine,
relaxat, si ades mai plimbat.


Stiai c-am sa dor,
 asa cum mai dor uneori,
stiai c-am sa tip,
asa cum o fac si strig uneori,
stiai c-am sa tac mai apoi ...
prin vai de  carari  inapoi.


Bostaniada de toamna

Oda bostanului copt

Mi-a ajuns acasa  bostanul,
 rotofei si murdarel,
 ca vai de el.
...si mi-a fost adus in brate,
 din gradini.
 O bunatate !
Am zambit, nedumerit :
- Cu asta nu-i de glumit !
Se vrea rapid tavalit,
 pe o foaie in vatraie,
se vrea copt si parjolit,
totul la foc domolit;
si se vrea si indulcit,
...pai..cu asta nu-i de glumit !
                                                                           De la dragoste la bucate,
                                                                         sa mananci pe saturate ! :))



Dedicatie

Ai crede uneori ca naivitatea ti-e palosul de lupta,
desi in timpul "faptelor" iti lasi descoperita fata ,
si vad infatuarea-ti  cum surade stramba,
nu amuzata ci nitel tembela ...
ajung sa cred ca mi se face sila.

... si te priveste...tu copila !


Taciunii zilei

Mi-s taciunii zilei inca aprinsi,
si-i rog  sa se stinga,
sa piara in apa de ceara;
amurg a ramas  dintr-un vis
din ziua ce azi s-a deschis,
si tremur prin vene tomnatic,
cuprinsa de frig, nu ma ning,
ma preling.

Taciuni inmuiati, imbibati de uitare,
ce-au fost candva valvataie,
 jaratec, vapaie.





Sesam deschide-te !

Sesame ce-ai facut cu toamna frate,
 ca-i ascunsa jumatate,
 ba pardon e dusa toata,
si n-am frunza verde coapta !

Da deschide-te Sesame
,ca mi-i dor de niste poame,
 si de mere si de pere,
 si de holde si panere.

Tu ma vezi cum ma holbez,
caut toamna ... explorez;
da-mi indata ajutor...altfel ma usuc si mor.

Ajutorrrrrrrrrrr  !!!



1- niciodata nul



Te iubesc dezamagire,
cu blandetea cu care mi te-ai infipt in inima;
 te iubesc  desertaciune,
 fara margini, asa cum sunt intinderile tale;
 te iubesc rautate,
 ca tu sa devii  iar terifiant de buna;
 te iubesc mojicie,
 pana la durerea ce se pierde in neant de zgura;
 te iubesc jale;
 si amar te plang, sa te curat si sa te alung.

Mi-e tarziu de bine




S-a facut noapte in mine,
si mi-e bine,
tu-mi licaresti in iris,
realul meu din vis.

Mi-e tarziu de mine,
 atat de devreme,
 mi-e bine cu tine.



Alegeri

" Viaţa noastră este rezultatul alegerilor pe care le facem.
 A da vina pe cei din jur, pe mediu, pe ceilalţi factori exteriori,
 înseamnă a da acestor lucruri puterea de a ne controla." Stephen R. Covey

Asa ca lamentarile tarzii si minciunile de culise nu-si au rostul.

            ... si in fond pe cine mintim cand cartile pe masa alegerii erau deja facute ?!




N-am aruncat la cos farama ...

N-am fost la bal, nici la spital,
 da-s ciuruita pe din spate,
 de gloante oarbe , trase-n bezna,
 de fructe si sperante moarte.

N-am aruncat la cos farama,
 si nici intregul n-am taiat,
 de stau si-mi necajesc minciuna,
 e ca in forta-mi am sperat.



Si nu-s petale intr-o floare,
cat picaturile de roua,
 nici praf de stele, nici lumina,
cat poate aduce o zi noua.

Copilareste ma mai joc,
si prind prin rime doar cuvinte,
framant farama de noroc,
lasata-n pripa intr-un ghioc.

Double .....

Al meu suflet a fost,
o tinerete ca un tren,
ce-a alergat si-a pufait,
prin gari si suflete straine;

n-a fost nicicand,
doar un bilet stingher, mototolit,
tinut in buzunarul de la piept.

A mea inima o veche gara,
peron de suflete ce vin si pleaca,
mult mai pribege, in libertate calatoare.

Si-am inverzit sa desfrunzesc,
sa-l dezgolesc pe el pe mine,
sa ma patrund, sa ma aud,
sa stiu, sa simt ... sa ma cunosc.


Fetita mamei

Tineretii   ei   ii   dau  tot  sprijinul  si  iubirea   maturitatii   mele   ♥



Duminica "Blue"


Duminici, zile blue-ciel
de conturam in noi,
eternitati vom respira prin pori ...
de nu, vom fi doar apa si noroi.


***



Deci,
dragul meu,
albastrul meu e jumatatea ta,
si gura ta de vin si off-ul de pelin,
si gura ta de apa si off-ul de napasta.

...si dragul meu,
 de albe zile imi vei darui,
albastrul sufletului tau va colora un cer,
iar eu voi fi a ta mereu,
in alb-albastru, blue-ciel.




Sete nebuna de sange !

Intreaba-te omule :
Tu ai putea sa faci o frunza vie...dar un copac ...dar o floare ?!
Tu ai putea sa fii creatorul unei vietati ...al unei furnici, al unui bondar, .... al unei randunici ?!

TU ... da TU CEL CE OMORI  poti reconstrui in carne si oase un ghem de blana,
ii poti da suflare vie ?!
TU cel ce ai omorat  si te-ai hranit esti bine acum  ?!

... atunci sa stii si altii se vor hrani de tine... si cu tine.

E o lege nescrisa in ast' mare univers, si o roata ce se tot invarte
... azi esti sus, vultur pe creste, maine jos pe pamant si-n cele din urma
poate esti un vierme, si de ce nu, daca divinul te vrea, redevii fluture... sau nu.

Ai grija sufletul cui il calci azi suflete !

Iar daca "legea vietii" incalci ... cand te astepti mai putin, sau cand nici  prin minte nu-ti tuna,
 vine ea, da ea ,"Napasta", si te asupreste  si te napastuieste, si te subjuga si inclina ...
si te bea ... cu tot cu sange.




O parte TU, o parte EU


EU un set stringent de reguli,
TU imi demonstrezi nereguli;
EU  sunt toata o dorinta,
TU detii mereu putinta;
EU m-am pricopsit cu dorul,
TU  imi esti mereu izvorul;
EU stiu pasul si piciorul,
TU stii aripa si zborul;

EU tango naucitor, TU un vals ametitor;
TU balans,  EU in suspans;
EU clepsidra dintr-o apa, TU nisipul ce-o asteapta;

EU mai seaca, pamanteana,
TU un inger pe sprinceana;

Si-n gandul meu as vrea mereu 
sa fiu un TU si-un EU,
complementari, nu paraleli,
imbratisati, nu dispersati.

Captivi in noi

Profit de libertatea asta doar,
cand o deleg sa-mi fie EU
si prind momentul asta, clipa;

iar clipa asta-i doar iluzia,
preludiu dintr-un alt final,
finalul dintr-un alt preludiu,
se sparge-un val, se naste un altul;

de buna voie mi-s captiva,
 in libertati fara de mal.





Timpul tau

O perie mare si deasa piaptana clipe de timp,
 si-s cand aici pe varf de fir,
 si cand acolo la inceput de ele;
trase pe ata, trase de timp,
 aproape clovni, dar prea frumoase
ne clatinam de ura si iubire,
 uitand  de zori, de zile si de noi,
 cand echilibrul faptelor incet se pierde,
 si devenim usoare, fulgi de stele,
dar instabile  ca intr-un inceput de vreme.



Faptele ne caracterizeaza



                Nu-i da nestemate Doamne omului ce nu-si poate duce propriile haine.
                                                            ...        acela nu-i om, e holograma lui.

Pete-n frunze de toamna

A fost o vreme cand n-am iubit...n-am iubit nici toamnele;
a fost o vreme cand frigul ei de noapte ma racea ... si rece-mi era;
si-au fost ani, parca mii de ani asa.

Si-n toamna veche, cu pricina m-am lasat chemata, ... si-am chemat;
era un inceput cand pranzul dogorea si noaptea imbratisa,
 cand alei si poteci imi umpleau mainile cu nuci,
imi patau de culoare  inima,
gura-mi gusta boabe de struguri, ... must-vin nefacut;
constienta ma ameteam cu inca un dor de tine;

ma iubea toamna in bratele tale;
in sarutari si fosnete de frunze ,
asasinam ursuze stari de rau si stari confuze.

si-am iubit toamna cum pana atunci n-o facusem,
m-am conservat vietii in dulceata fructelor ei, si-n sarutarile tale;
 si florile m-au invadat  la un pas de mine, la o privire,
langa ochi , la o intindere de mana lan de branduse vii.


iar daca uneori mi-e greu si-mi cad lacrimi din ploile ei,
 ma asez in mine si-n tine ca intr-o casa numai a  noastra,
atemporal incapatoare,
unde-mi sunt iar toamna noastra, ...iubitoare.







**** Pauza de sentimente ****

Stop
eram la semafor,
am fost claxonata.
Un barbat gesticula,
striga, imi striga
 ma iubea ...
de obicei nu intorc capul
dar de data asta am comis-o .......

- Oricum  nu  inteleg  mare  lucru  din  viata  asta  -

Ne suntem pasari

Din noi doi se rup nostalgice pasari, 
ce-si  tipa extazul zenitului albastru;

din noi  cresc nesfarsite aripi,
sa-si zboare tandretea in doi,

undeva peste pamant, peste ape,
isi seamana inca un izvor,

ca apa sa curga suvoi,
limpede dor uimitor,
din  creasta 
la marea cea mare si albastra.
  

Ne suntem  cand oameni cand pasari.





Nesfarsit bilant

           

            Un trecut ecranat peste prezent,
             iar eu sunt si aici si acolo;


             alearga simbiotic prin mine,                                                
             urme de trecut in spatii goale de prezent.

                              din

              tresarirea unui fir de amintire,
              pe-o pala strengara de iubire.

Virginitate

Spatii virgine, nedescoperite, neumblate, necalcate...
In infinitatea de biti, spatii  virtuale se nasc si cresc precum ciupercutele bloguri virgine.
Maretia unui "nou-nascut-virtual" sta in puterea descoperitorului de
 a-l ingloba intr-o comunitate , nascandu-se ulterior uniunile intre el si ceilalti "jucatori".
Descoperit , virginitatea i se pierde.
Si totusi care-i fenomenul prin care un blog isi pastreaza  castitatea ?! :)
Principiul de baza ar fi :
                "eu nu bat la usa ta si nimeni nu-mi va bate la usa"
                   - inexistenta  reciprocitatii, a comunicarii.

As putea exemplifica printr-un blog deschis de ani de zile, liber spre citire, liber spre public
...dar neatins de comentarii straine, nepasit de unii si altii...dar il las asa cum s-a nascut:
 inocent, cast, neprihanit, pur... .

Si asta-mi exemplifica inca odata partea naturii noastre umane, partea de "schimb", de :
 "eu iti daruiesc asta, dar tu ce-mi dai in schimb".

As zambi larg, dar nu-mi place sa am pe fata o grimasa.
Al naibii ne mai dorim suprematia si al naibii mai facem orice miscare pentru a fi "bagati in seama".

... si ca atare semnez aici si eu, cu o minunata grimasa :)



Un "acasa" in noi

Nu, n-am adormit inca. Simt un "acasa" langa umarul tau deja frant sub perna.
Dormi. Stiu e tarziu. 
M-am uitat printre lumestile mele treburi si m-am ratacit putin in alte suflete frumoase si demne.
E tarziu si-am obosit. O oboseala calma si calda, moale .
Ma strecor in acest "acasa" al meu si stiu ca maine iar ne vom revedea.

Pentru fiecare, "acasa" inseamna poate altceva.
Dar eu sunt... ACASA IN INIMA MEA... si cant despre noi.
   




Constelatia ochilor mei



***

Nu pot privi mai departe de sufletu-mi,
 nu-mi pot amagi inima,
 nu-mi pot dirija dorul, nici amorul,
iar ochi-mi stiu privi,
 doar ce simtirile-mi cuprind.

  Constelatia ochilor mei,
 esti tu barbatul meu,
 copilul si copila mea;
constelatiile cerului meu interior,
 sunteti voi (toti) dragii mei.
                                                                           ~ Brandusa


Declar pierdute

Am pierdut 3 (trei) pene,
 alese pe sprincene,
 un  somnoros prin pat,
 o  fata buna-n luna,
si-un  zapacit pe lac.
 ... pluteam in vis spre larg.

Ma rog acum de toti,
si dau pe ei 3 (trei) zloti,
framant si-o turta dulce,
ofranda cui mi-aduce.

Daaa...de ce-mi suna ceasul dimineata ?!






Gand de tine

M-a vizitat un gand de tine,
eram si tandri,
si cam goi,
si ne tineam de maini,
zburand in doi.










Ma cer sa fiu rabdatoare

Te-ai rupt vreodata in bucati, ca un codru de paine sa te imparti ?!
Dar trupul ti l-ai frant ostenit sa-ti imbratisezi cu ultimele puteri,
la sfarsit de truda iubirile ?!
Te-ai dat hrana spre folosinta celui aproape si celui flamant 
cand si pe tine te striga foamea ?!
... si de n-ai uitat povata de-a sadi un pom,
se poate spune ca esti jumatate complet ;
pentru ca cealalata jumatate s-o umpli cum stii tu mai bine,
dar s-o faci cu "bunatate".

Buna dimineata ingerii mei, mi-am desteptat ochii !!!
M-am rascolit putin prin suflet aseara, si-am picat din viata,
cadere brutala.
Pe perna diminetii am gasit praf de pene albe,
semne de suflete blande, ce ma inconjoara.
Stiu, voi mi-ati odihnit somnul !



Sfat de neascultare

        Se aleg dintre noi unii care vor sa salveze lumea, si fac si dreg...si poate cumva pun umarul
la bine. 
        Dar intai ar trebui sa ma salvez pe mine in bine, sa fiu eu "Binele", sa creasca din inima si sufletul meu
 florile binelui, sa inspir  si sa expir un bine divin, un bine sublim ... sa ma fericesc prin fericirea faptelor mele.
 ...si atunci lumea ar fi salvata !
Logic : 1(un) om + 1 om + 1 om +1 om + ........................................... =  umanitatea
         Strigate  de salvare, maini intinse catre cer,  genunchi crapati de plecaciuni ... dar ochii, dar inima, dar sufletul unde-mi sunt, la cine se destainuie, pe cine condamna ?!
     Deci, singurul/singura vinovata sunt eu. 
-  Salvati-ma de mine !!!!!!!!!!! .. .cam asta ar fi strigatul. 
-  Ei as, cum sa te salvez de tine, cand tu esti in tine si e cel mai usor s-o faci.  ..... mi-ar striga divinul.
-  Atunci pe cine caut ?!
- Stii deja raspunsul, e in tine, eu sunt in launtrul tau (si-n launtrul celui de langa tine). Nu ma dezamagi, nu ma ponegri, nu ma scuipa, nu ma lepada ... .

                                                Ma caut in mine, pe mine !

O declinata

Intr-o zi m-am declinat
tie,
nevrotica putin,
(iar) tu cam instabil.

In noaptea ce-a urmat,
 te-am prins cam declinat,
uimit de starea ta,
stiai deja,
a declina.

Ne-am declinat candva,
eu stand in palma ta;
mi-ai mangaiat suspinul,
mi-ai recompus veninul.

 Unit in doi,
 declinul,
 confunda ades destinul,
 gramatical isi pierde,
si sensul si nonsensul.




Imi esti martor


De nu-mi dai aripi Doamne,
 ma pot inalta,
 cu-n tril  divin,
astrale acorduri de cuvinte,
silfide  soapte cauterizandu-mi rani.


De nu-mi dai doruri Doamne,
 pot dori,
 un infinit si al taram ,
 mai nestiut, mai neumblat.

 De nu am inima, ea-mi va creste Doamne,
 si va pulsa terifiant un sange,
 ranindu-mi clarul si realul,
 bezmetic, sinele imi va inghiti ego-ul.


 Mai beata voi dansa inalturi,
 un vultur alb si-albastru, fara aripi,
 o zburtoare pamanteana pe carare.

De nu-mi dai Doamne, iti voi lua,
 si firimitura aruncata o voi strange,
 natanga cerului ii voi striga,
 cu palmele te voi atinge.

In sange-am frematat revolta asta,
si cauzei si scopului de-a ajunge,
si martor eu te-am luat
in viata mea.

 Cu drag ingerilor mei, pamanteni  si nepamanteni.
                          ~ Brandusa

Cat imi dai sa-ti spun .........

Cat imi dai sa-ti fac,
 o dulce muscheta,
si sa te-ntep,
 si sa te strang
 intr-un venin de imbratisare ?!

Cat imi dai sa te sarut,
 cu dinti de vampir,
 in setea iubirii de-argint?!

... si oare cat ma va costa,
 sa ma spal cu miros de flori,
pe colturi albe de paine,
sa-ti cos
 plecaciuni la umbra de cruci,
 din seri si-n dimineti;
si cata apa de izvor sa curga,
 pe trupul si pe sufletul meu patat
 sa redevin om curat  ?!

Cat imi dai sa  tac,
sau cat valorez muta
si cat nauca ?!

De-i scump amorul,
si ieftin omorul,
le iau pe-amadoua,
si-am sa platesc minciuna,
cu doi poli de destin
si-o carafa cu vin.

Am inghitit o boaba de speranta,
ce sta sa-mi expire,
 la gandul ca maine,
 o sa-i plang si-o sa-i rad,
de haul vietii o sa reusesc sa-l vand.
                                                           
                                                          ... si cat  imi dai sa-ti cant   ?!

Zece clipe

Cine-si mai doreste zece,
cand noua e atat de aproape,
de clipa lui zece ?!

Perfectiunea, o minciuna,
zece, cifra prea rotunda,
cine-si mai doreste totul,
cand isi poate satisface
intr-o clipa, doua moftul ?!




AM SCRIS PREA MULT


Am scris prea mult,
 si-am simtit prea mult,
 am tacut rar
si-am vorbit macar,
 atat cat sa-mi fiu,
 mie,  ocean.

Azi ma scald in vastitatea
Eu-lui meu,
 la singular.

 O baie de liniste,
pe ecran.

Sa mai poti,
dar sa nu-ti mai vrei scrie.

Am obosit, acest PLURAL,
 numit ( ba fila sau caiet sau blog...)  ...oricum,
si-am zis sa-mi iau o zi
drept mita,
 si s-o traiesc,
LA SINGULAR.

Emotii de struna

Mintea-mi canta la luna,
 o harpa nebuna,
 cu coarde mai strambe si rupte,
 o parte din ele nevrute,
de canta frenetic, 
de tace-n tic-tacul bezmetic.

Emotii de struna,
aleanuri  sub luna,
vibratii pe-o inima buna.


Gand de cafea tare

Recenzia unei cafele de luni :
 Credeam ca suntem "MAI MULT" fata de celalalt,
 pentru ca un celalalt sa se simta si sa creada ca e
mai mult decat un/o altu(a).
Si-mi pare ades ca "MAI PUTIN" a disparut complet,
...  dar nimic nou in povestea  asta.