Virginitate

Spatii virgine, nedescoperite, neumblate, necalcate...
In infinitatea de biti, spatii  virtuale se nasc si cresc precum ciupercutele bloguri virgine.
Maretia unui "nou-nascut-virtual" sta in puterea descoperitorului de
 a-l ingloba intr-o comunitate , nascandu-se ulterior uniunile intre el si ceilalti "jucatori".
Descoperit , virginitatea i se pierde.
Si totusi care-i fenomenul prin care un blog isi pastreaza  castitatea ?! :)
Principiul de baza ar fi :
                "eu nu bat la usa ta si nimeni nu-mi va bate la usa"
                   - inexistenta  reciprocitatii, a comunicarii.

As putea exemplifica printr-un blog deschis de ani de zile, liber spre citire, liber spre public
...dar neatins de comentarii straine, nepasit de unii si altii...dar il las asa cum s-a nascut:
 inocent, cast, neprihanit, pur... .

Si asta-mi exemplifica inca odata partea naturii noastre umane, partea de "schimb", de :
 "eu iti daruiesc asta, dar tu ce-mi dai in schimb".

As zambi larg, dar nu-mi place sa am pe fata o grimasa.
Al naibii ne mai dorim suprematia si al naibii mai facem orice miscare pentru a fi "bagati in seama".

... si ca atare semnez aici si eu, cu o minunata grimasa :)



6 comentarii:

Borgia spunea...

Mo injerica me..printzipiul pe care taman l ai expus p acilea, io amu tre sa vin si sa ti l anulez. SUNT BLOGURI CARE TREBUIESC LASATE IN PACE..SA LE APARTINA NUMAI CELOR CE SI TRAIESC SENTIMENTELE ACOLO..DA? Revenind la noile bloage descoperite(sa mi se ierte stilul de scriere neconventional), intr adevar..devin curand banale(parerea mi proprie).Io m am hotarat sa refac himenul blogului meu..ha?Ce zici? Tzuc pe aripi:*

Brandusa spunea...

Borgia, no, asa redevine el neprihanit, neintinat...REPARAT ?! :))
Ok, ok, am priceput si astept "schimbarea" :)

Vienela spunea...

Aveam doar vreo trei luni de cand ma plimbam din blog in blog, cautand oameni asemanatori mie. Am dat peste un blog care parea virgin, un blog pe care se scria uimitor de bine si pe care nu il citea nimeni. Ma simteam de parca as fi intrat cu forta in sufletul acelui barbat sensibil, ba chiar m-am intrebat uneori daca nu cumva acolo se ascundea o fata, de fapt... Nu am comentat niciodata, de teama sa nu rup vraja.
Din pacate, nu stiu cum am reusit sa pierd linkul spre el...

Brandusa spunea...

Vienela, eu nu ma pot abtine...si las macar un zambet.
Desi uite, vezi ce natanga sunt, n-am pus in balanta si varianta ta.:)

Paolla si-atat spunea...

Da, exista multe bloguri "pure", si scrise bine. De obicei imi scriu aprecierile cand dau de un astfel de blog.

Brandusa spunea...

Paolla, in Virtualia, vorba Borgiei,prietena mea e la fel ca in viata reala...locuri si oameni ce asteapta sau nu descoperiti, dar frumosi prin esenta, scop si atitudine.