undeva - pe langa tine

de pe mal ma strigau frunzele
in oglinda apelor, figura-mi inota cu pestii,
imbratisarea salciilor ma stepta,
coroana de pasari deasupra capului,
cu strigate-tipate-n cer
..........
viata pulsa in si langa trupul meu,
doar o respiratie sa ma contopeasca
cu salbaticia;
si masina timpului repornea,
in lupta nebuna cu drumul !
.........
nu m-am citit, imi par stufoasa,
putin batand pasul pe loc;
si-apoi mai am timp,
sa stiu cum soarele apare si apune,
cum oamenii nascuti traiesc si mor,
ca vantul bate, briza doar alinta ...
mai am timp !

4 comentarii:

Florina R. spunea...

Mai ai timp, dragă Brânduşa, desigur că mai ai! Eşti încă tânără, şi plină de vise. Şi oricum, în urma ta vor rămâne aceste poeme superbe! Restul, sunt doar valuri ale vieţii: vin, şi trec.

Te îmbrăţişez!

Brandusa spunea...

..si eu Florina !

Anonim spunea...

heeeeeei
faraaaaaa
daaaa!

viatza este peste tot
aici si dincolo
si sus si jos

se poate mult mai mult



op

Brandusa spunea...

Se poate, cu siguranta ca da..op.