departari - accente curmate



Dincolo de mine zborul,
in neputinta de a-l tine.
Pe umar port greseala vietii,
de crestet rau ma strange iar inaltul
... si ma tot pierd in departari.

Vazuta-ntr-o oglinda sparta
pe norii cursi, minciuna,
poarta in ea esecul de vointa
si-al caderii bruste, mute.
... negasita-n timp de tipatul chemarii.

Intre vibratii surde,
am curmat accentul
prin antagonice cuvinte,
culcand langa pamant obrazul.

... si am sa adorm trei vesnicii jumate,
in ore de apus mijit pe fata,
livid in mov si albastriu,
sub pleope.

Dau negrul vis din somn, tristetii,
sa umble goala pe pamant,
ca despuiata rusinata,
in inima nu mai incapa .

8 comentarii:

septembrie spunea...

Tristețe? Ce caută pe la tine? O să fac o vrajă să dispară...

Brandusa spunea...

Septembrie, n-o plac, fa-i ce vrei tu...eu am dezbracat-o, poate se rusineaza si pleaca.

lois spunea...

o alungam noi
imbratisare

QED spunea...

Da... raman fara cuvinte de prea mult talent. Al tau.

Brandusa spunea...

Lois, se alunga, uite e cu un pas departare de mine.

Brandusa spunea...

QED, impartim, eu iau frumosul de la tine, si logica, si deschiderea....
Habar nu ai cate imi daruiesti si tu!

Erys spunea...

...frumos se randuiesc cuvintele tale!...alung-o-n desert, sa se topeasca, altfel umbla prin oase...

Brandusa spunea...

Erys...o exilez, e bine?
Blamata si exilata, na !