Frumusete cruda

In dimineata  mi-am regasit simplitatea.
 Salasluia ascunsa de ani,
intr-o camaruta cu geamuri deschise.
 Lacrimile din ochi i-au spus ca ma bucur,
 sa o vad, sa o revad in basma alba,
imaculata, semn al inocentei.
Era cruda la brau, coapta la fata
si ma imbia sa merg cu talpile goale,
 ca o copilandra ce-si duce dorul la fantana.

Era asa dulce, era asa cruda, era asa frumoasa...
acea copila , ...  incat anii n-au vrut sa-i fie numarati.



... numai ca ades o ascundem adanc in noi, aruncand chiar si  cheile

2 comentarii:

erys spunea...

daca am gasi simplitatea mai des, am rezolva lucrurile complexe... :)

Brandusa spunea...

Erys, corect ! :)... iar sufletul ne-ar fi usor si mintea mai putin incarcata :)