Vesnicii


De universul asta-ntreg
m-am prins si eu
te-ai prins si tu;
nu stam nici supendati,
nici drepti sau in genunchi...
stam prinsi, atata doar,                                        
c-o palma de pamant
si una larga intinsa-n sus
la cer.
...si scriem, nesfarsite zari
cand sus, cand jos,
putin pe lateral;
mai respirand
din cand in cand
un aer epocal.

Un veac am devenit statui
cernite fiecare c-o povara,
un altul acrobati de circ
sarint pe bolta triumfala,
in veacul stramb de drept ni-i frica,
iar pe cel gol il umplem inca ... .
si-i tot mai greu sa fii
un om si-un zeu,
o piatra rara vesnic slefuita.

~ doar pentru tine, cand soarele a adormit :

Comentarii

Bună Brandusa!
Minunate versuri!
O zi superbă îți doresc!
Cu drag!
Borgia a spus…
Sa fiti o vesnicie impreuna...ASA TREBUIE!
Brandusa a spus…
Elena...cum spun eu ades...ca pana si furnicuta din mine viseaza :))
Brandusa a spus…
B. cred ca asa ne sta scris :) Multumim tie !

Postări populare de pe acest blog

ganduri

Alta