Mi-e dor sa-mi fie bine

Mi-e dor de serile de vara,
 cand cerul nu stia sa doara,
si-si odihnea in palma mea,
 o raza, poate ultima.


Mi-e dor sa ma rasfat prin mine,
cu stari dintr-un confort anume,
sa-mi zabovesc  si sa-mi opresc,
ragaz mai multe ore bune.

Mi-e dor de pace, ce cuvant,
 ce-mi suna cam strain acum,
cand din multime se aude,
 doar jale, strigate meschine.

...si ce mai fapte langa mine,
cu lame si cutite-n sange,
cu capete la taietor,
 e un macel, e un omor.

Iar lumea rade, a himera,
un ras din alta emisfera,
 nevrotic, tremurat si strans,
 sfasietor si dupa apus.

Mi-e dor sa-mi fie iarasi bine,
 sa ma renasc din azi in maine,
in frunze, flori inmugurind,
tarzii in seri de vesnicii.


 Fara un sfert e ceasul ce mai ticaie in mine.

2 comentarii:

Maria Calin spunea...

Curând, curând, un sfert de ceas a mai rămas
Va spune iarna, bun rămas.
De sub zăpada cea pufoasă
și de sub cerul plumbuit
va răsări zâmbind
Brăndușa mea frumoasă.


Brandusa spunea...

Maria, <3
Deja sunt semne ;)