Si ce daca-mi tuna !

Ma simt ciupita. Oare cine-si permite ?!

Aaaa, daaaa viata se dezlantuie si-mi tuna.

Nu, nu va fi furtuna, pentru ca eu sunt o furtuna. Va fi ploaie. Iar ploaia e plansul ...e lacrima, si curge suvoi intre palme nedemne de ea. Doua inceste ce-au alinat si-au mangaia, acum aduna...aduna, o mare uda, nebuna, amara,...nebuna..
Lasa sa-mi tune !
Lasa sa-mi picure stropii astia grei ce ma tin prea lipita de pamant si prea umana!
Uite la viata asta cum ciupeste ?!  Pana la sange, pana la durere, pana la rana ...pana ma seaca si ma omoara.
- Mai vrei, na mai vrei, raspunde de mai poti daca mai vrei ?!
...si gem inlauntru, si ma injur cumplit ca sunt asa neghioaba si schioapa de noroc ... si uneori chiar tampa si credula...si gem si tac ca sunt vinovata pentru ce-mi sunt si ce mi-am devenit :  O naluca (oarba de mine) !

Cand capu-mi se-afunda in perna
astept temerara sa-mi doarma
...sa-mi doarma... .


Niciun comentariu: