Hai sa ne incapatanam !!

Stiu ca-mi ploua pe umerii goi,
cu vise din aripi de luna
mare, noua,
stropi grei, stropi mari,
in paru-mi, pe genele-mi lungi,
aplecate spre pamant.

Imi era sete, de ploi si de ape,
pe buzele-mi arse de vant,
dorinte.

Imi era dor de causul palmei tale,
curbat peste umarul meu...
sa lasam sa ploua timpul in noi,
cat ne incapatanam sa fim goi,
dezgoliti de umilinte,
dezbracati de uratenii
... doar noi.

7 comentarii:

jai spunea...

ploua cu vise
cu doruri
si suspine
o lacrima
este un suspin de inger
el doreste
ce doresti si tu
iar cum ingerii se imultesc
vazind cu ochii
sigur
ca va ploua
peste noi
torential

cu bokancii prin suflet spunea...

si eu
am o fereastra plouata
ce-mi plinge suspina......
frumos la tine
imi place ploaia
merg desculta pe timp de vara
iar senzatia este de proaspat si curat totul

Erys spunea...

ce frumos! sa batem din picioare! din incapatanare...
sa ploua cu stele, iar noi...
sa fim goi de noroi!
sa ploua cu daruri ceresti
iar tu...sa te indragostesti!

Brandusa spunea...

Jai, uite ca au incetat ploile, e primavara cruda :)

Brandusa spunea...

Cu bocancii...si mie imi plac ploile, dar in genere cele calde de vara, ivite din senin, care racoresc arsita.
Esti binevenita !

Brandusa spunea...

Erys, are si incapatanarea partea ei buna :)
Te imbratisez !

ღAzucenaღ spunea...

ce frumos spus :" dezbracati de uratenii " pentru ca toti suntem frumosi ,dar ne uratim atunci cand uitam cine suntem.