inainte de somn


Obositi de cuvinte,
stransi cuminti,
in servetul de masa,
adormim, pe fata cu-o carte,
in suflet cu-n nor,
ce-si ploua tacerea
marunt, arzator.

Lumina slaba de veioza,
putin verzuie si optuza...
s-o stingi cand adorm, cand adormi
te rog, te rog ...
confuza-s de somn,
dezordonatu-mi par ravasit
de-o furtuna de zi,
nu se-aduna inca sub luna.

10 comentarii:

Iolanda S.@ spunea...

Noapte buna , Brandusa ... Am sa dau lumina lunii mai incet , si-am s-o rog sa-ti invaluie visele , cochet ...

tasha spunea...

Mi se intampla si mie sa adorm in suflet cu un nor,pentru ca nu toate zilele noastre sunt la fel de bune...dar,dupa nori,vine si cer senin! eu inca mai sper!

Anonim spunea...

vitamina C
ca
si magneziu
si
somn de voie
cit mai mult





op[

Maria spunea...

dezordonatu-mi par ravasit
de-o furtuna de zi,
nu se-aduna inca sub luna."
felicitari...nu incetezi sa ma uimesti...o zi cu multa realizari...pup

m-ai uitat intr-un pahar cu apa spunea...

te admir , sincer ^^.
Chiar mi-ai placut.
Incanta-ne cu scrierile tale , in continuare.
Te imbratisez >:D<

Brandusa spunea...

Iolanda, imi trebuie o noapte lunga...si-o zi de sambata mare cat ar incape in zece concedii :) Multumesc !

Brandusa spunea...

Tasha, cred, sunt convinsa ca oamenii au trairi asemenea. Desigur, speranta e bine cuibarita in noi.

Brandusa spunea...

Op, prea putin, mai pune :))

Brandusa spunea...

Maria, mutumesc, tu esti o fiinta sensibila si deschisa mesajelor mele. Pup !

Brandusa spunea...

M-ai uitat... ei, uneori si pe mine ma uimesc, dar nu in bine :))
Glumesc si-ti multumesc !