Ea - furtuna din paharele pline cu apa


Ochii ei cautau mereu.
Ochii ei, mici spiridusi pusi pe scotocit, ochii ei vorbeau identic celorlalti muritori ca si ea.
Ochii ei stravechi, marsaluind fronturi intregi, batalii stelare, incercuiri de suflete, scancete de inimi, tresariri de vorbe ... .
Ochii ei au rugat pleoapele sa le inchida vederea.
Au ramas urechile sa asculte ploaia ce-si picura rabdarea pe geamuri, au ramas narile sa respire urme de zari, a ramas pielea deschisa atingerilor.

Insa ochii sufletului nu-si gaseau pleoapa sa-i acopere, tresareau la fiecare atingere de stare.

Cu degete murdare dintr-o neagra, dulce, ciocolata amesteca furtuna intr-un pahar cu apa !

8 comentarii:

BORGIA spunea...

Sensibila..like always..

pandhora spunea...

cuvintele tale ard uneori...
imi place dulcea furtuna din paharele cu apa :)

roscata din vis spunea...

ochii sunt simplitatea oglinzilor catre suflet...

Brandusa spunea...

Borgia :) "Ea" si sensibilitatea ei!

Brandusa spunea...

Pandhora , cu dulce foc se mistuie toamna asta :)

Brandusa spunea...

Buna roscata fata :)

Erys spunea...

caldurile mari nasc furtuni :))

Brandusa spunea...

Erys, :) bine ca e toamna !