doua ghinde





intr-o noapte, fara cer si fara luna,

se cunoscura, doua ghinde, matraguna;

intr-o zi se luminara de un verde ca de ceara,

verde crud mai spre amurg, prins de tija unui dor,

intre degete unite, ca o tinere de mana, impreuna;

doua ghinde de stejar, doua inimi mari si coapte,

ratacite in cadere, de la creanga insemnate,

in destin azi insirate.


4 comentarii:

BORGIA spunea...

A venit toamna, injero..Cu ghinde si ganduri..Kisses..

Brandusa spunea...

Borgia, ne-a prins nitel. :)
Pup !

Ghost spunea...

hmmmmm...
fie toamna cât de grea, unde-i ghinda e şi veveriţa.
deci, pândesc veveriţa din tine...

:D

Brandusa spunea...

Ghost, topaie prin viata :)