somnul iubirii cuminti

Mi-am luat iubirea in brate, cand ea nu stia,
si-am leganat-o ca pe un prunc.
Se cerneau din ochi amintiri, din buze dorinte,
cu vorbe rostite in talcul ei.
Se cuibarea in piept, inima din inima mea.
... am adormit si eu si ea, far' de vise,
far'de zbucium, intr-un somn al cuminteniei.
Altei eternitati .... sfintei dimineti o sa-i ridicam stolurile,
sa ne patrunda.




8 comentarii:

Nuante de gri spunea...

Cat e frumos ''tratezi iubirea'' . Imi era dor sa-mi citesc oamenii frumosi. O zi calda de toamna!

BORGIA spunea...

Mi-am luat iubirea in brate, cand ea nu stia,
si-am leganat-o ca pe un prunc............uneori nu am cuvinte,injera mea..

Liviu Velar spunea...

Cat de cuminte vrei sa fii, dar miezul poemului de iubire, cel fierbinte, iti joaca feste, pe neasteptate, pe neobservate! Desi seara, la culcare, esti atat de induiosator de cuminte, in zori, marturisesti (involuntar!?) ca vrei sa fii patrunsa.

pandhora spunea...

"imbratisatoare" cuvinte...
o sa visez frumos...o noapte faina sa ai si tu :)

Brandusa spunea...

Nuante, tu esti una din muzele iubirii, imi place sa te citesc.

Brandusa spunea...

Borgia...atunci la somn si apoi la cafea :)
Glumesc, pup...si o imbratisare mare !

Brandusa spunea...

Liviu, neatentule ! :)
Uite ca... las dimineata sfanta sa patrunda ,in mine si-n iubire... ca iubirea sa-mi fie pura si curata...asa ca o dimineata.

Brandusa spunea...

Pandhora, cu drag...noapte fina si tie !