EA - fantasma intre copacii goi

Copacii lumii se dezbraca,
de firul de ata al hainei de gala
... si vor ramane goi,
in gerul crud de iarna ,
usor acoperind picioare cu zapada,
rece patura, naiva, scrasnind pufoasa.

Copacii lumii vor sa moara,
cand vremurile au trecut,
cand timpul lor a luat sfarsit
... respira doar interior o seva calda,
si inima de lemn de trunchi mai poarta.

Copacii lumii mor, in vazul meu,
si nu-mi mai pare rau ...
si nu-i mai strig pe nume,
fiorul vietii se va revarsa,
curand, in alta viitoare primavara.

si totusi,
--- nisipul de sub talpi imi este cald,
pustiul are strigatul in mine,
din plin, prea-plin ... alte petale albe de flori cern .


Comentarii

Lavinia Dance a spus…
e foarte frumoasa poezia...
si un pic trista,
cred ca am citit-o de 2 ori :)
Brandusa a spus…
Lavi, multumesc :)
Erys a spus…
EA accepta moartea doar cu conditia unei noi vieti...
pandhora a spus…
trist...frumos ai scris...dar atat de trist...
si totusi...exista o speranta,o "viitoare primavara"....
Brandusa a spus…
Erys, Ea asa vrea/doreste.:)
Brandusa a spus…
Pandhora, ca un somn adanc purificator.
Septembrie a spus…
Hei, pe unde ai dispărut? Offf....nu mai vine odată 14 ăsta:)

Postări populare de pe acest blog

Ea - in Africa

Intregire