iluzii de vanzare

Vanzatorul de iluzii si-a inchis taraba.
In urma lui impatimitii plang la usa .
Hain, el nu mai vrea sa-i vada .
Vanduse tot,desertaciune-n standuri,
amor pana la cer .
Golit pana la gandul cel ascuns.
Ce-i mai cereau acum ?
Nu mai avea nimic si se chircise intr-un scaun,
in intunericul maghernitei de paie.
Dorea sa-l uite, sa se departeze ...
de el, parlitul ce vindea iluzii !

O "combinatie" ce-mi place enorm :

14 comentarii:

Anonim spunea...

..cuvinte care dor...cuvinte care....
...sublime versuri..

1000 spunea...

1000..compiuterul a spus adevarul in comentariul 1..eu nu am vrut..dar el a hotarit..anonim..

Anonim spunea...

..computerul..

Mihaela Petrescu spunea...

Prea multe iluzii se vind in ultimul timp!

Brandusa spunea...

1000):Pierderea in anonimat, poate fi relaxanta, dar depinde de dorintele fiecaruia.
Mie imi spun povestea !

Brandusa spunea...

Mihaela): ...si cat de bine prind la public, aplauze la scena deschisa !

Erys spunea...

Taraba nu trebuia inchisa...vin din urma cereri noi pentru iluzii vechi...Si faptul ca taraba exista e o iluzie...Prea ne repezim sa cumparam orice costa putin...chiar de avem ori nu nevoie...de ce?

Brandusa spunea...

Erys): Starile induse au momentul lor de pierdere, "trezirea" intr-o alta iluzie, numita sic "realitate".

Cred ca se merita un alt titlu "deziluzia iluzionistului" ingropat in cereri, vechi sau noi, ieftine sau scumpe.

Poate fi o intrebare catre cel de langa noi, catre noi insine.

sandra loredana spunea...

Stocul iluziilor ramane la fel de abundent doar ca noi ne trezim... si ele redevin diamante de sticla ieftina.
te imbratisez cu drag!

operator spunea...

la ultima masa am
mincat iluzi
-acum stau pitit
,astept efectul.

Brandusa spunea...

Sandra):
"trezire" hm, o alta iluzie !
Pup !

Brandusa spunea...

op): de sunt gustoase, pregatite din suflet, se merita, indiferent de efect !

stai pitit ?!

Andrei S. spunea...

Dar la bietul pîrlit care vindea iluzii nu se gîndeşte nimeni. Oare viaţa lui ce a însemnat? El, bietul pricopsit care vindea iluzii, trebuie că ştia cel mai bine ce înseamnă iluzia. Oare nu era el cel mai nefericit dintre toţi? Fiecare iluzie vîndută îmi pare că îşi urca greutatea pe umerii săi... M-aş fi dus la acel Om, l-aş fi îmbrăţişat şi i-aş fi urat tot ce e mai bun pe lume, căci al lui destin e, poate, cel mai greu dintre toate. I-aş fi uşurat, dacă aş fi putut, povara.
Va urca, şi el, ca noi toţi, pe muntele adevărului, dar cu un întreg munte în spinare.

Haideţi să îl ajutăm... e şi el om, pînă la urmă.

Numai bine.

Brandusa spunea...

Andrei): L-am cuprins cu acelasi sentiment de solidaritate. Hai !