Ea ... si zidul


De s-a nascut este aici, de a murit este tot aici, si nu exista zid, si nu exista punte.

E o mare de infinitati ce-si intind tentacolele peste Ea si ii cer sa se poarte dintr-un punct, tesut panza, pana la negura negurimilor nimicului , din care toate sunt.

Dincolo de Ea este Ea, cum dincolo de El este tot El, simt amandoi diferit de la fel, in pleiada de ceruri, prin porii identitatii, singularitatii sufletului nesatul in cereri si cautari.

Rupta, franta imensitatii fiecare parte din Ea isi are locul intr-o repetitie a mersului firesc spre .... inainte .

Comentarii

jai a spus…
o rog pe EA SA-SI
schimbe atitudinea si modul
de gindire
sa fie mult mai pozitiva
chiar daca intunericul este de taiat
cu
lama....
este intunericuL necredintei
CA SE POATE....
a, uitam
si azi o iubesc pe EA.

MULTUMESC
Brandusa a spus…
Jai, eroare, lumina si intunericul sunt un tot al credintei, nu pot decat asa, in comun...cum optimismul este o stare la fel ca si pesimismul.
Partea de complexitate umana nu o putem anula...sau detii tu cheile ??!
Eu ma simt la fel de bine in negru, cat si in alb ... ce ar insemna sa stam intr-o culoare, cand divinul a lasat o paleta vasta de culori ??!!
Erys a spus…
...deci a fi e cea mai buna explicatie :)
Solidaster a spus…
Frumos si intens.Sa zambesti in culori,pentru a risipi,negura singuratatii.:)) Pupici de departe.

Postări populare de pe acest blog

Intregire

De cate ori se numara sansa ?!