Trisoarea



De prin trusa ei de farduri,
sare rosul de sidef,
un creion incandescent,
verdele fosforescent.

Un intreg pastel de rime,
sta in coltul ochilor,
onduland pe frunti ciorchine,
din apusul anilor.

Poarta ziua masca asta,
ranjete si zambete,
dar pe cine ea triseaza,
cand in suflet lacrimeaza.

6 comentarii:

Dreamer spunea...

Pe cine vrea sa triseze?

pandhora spunea...

exista iata si lacrimi fara plans...
exista si farduri...

Brandusa spunea...

Dreamer, viata..triseaza viata s-o schimbe in frumos, in zbor, in zambete :)

Brandusa spunea...

Pandhora, uneori pot transforma lacrimile sufletului in frumuseti , uneori ma pot metamorfoza in bun si-n bine...chiar trisand viata :)

Ryanna spunea...

"o mască râde,o mască plânge"..asta-i viaţa..metaforic,nu există om fără mască..şi asta deoarece fiecare are de purtat o cruce,şi evident nu prea sunt agreaţi cei care şi-o agaţă în poartă...şi apoi dacă stai să gândeşti,cine are plăcere să stea de vorbă cu un om trist...poate de aceea avem această posibilitate să ne ascundem gândurile,faţă de lume:)..

Brandusa spunea...

Ryanna ai perfecta dreptate...am vrut sa deschid putin subiectul asta si-mi convine cum tu l-ai detaliat :)
Multumesc ! Pup !