Postări

Se afișează postări cu eticheta poem mi-e sufletul

ochi de creta

Fosnete pe liniste, pagini intoarse, pe fata, pe dos, amintiri lasate-n frunze scrise cu pamant, inmuiate-n ploi. cate-un clinchet rade-n hau,neasteptat ... din tot, mi-am dedicat un nor sa-mi ploua, sa-mi stea ochi de creta, laptos, zburat pe-albastru. de vrei sa-l vezi, iti dau pentru nimic, un ochi de creta.

Dintr-o suflare

Imagine
Cat mai suntem, cat mai sunt licar de apa pe pamant, ceata de stele pe-un cer, barca navigand cu panze albe-n vant; cat mai suntem, cat mai sunt magaiere-ntr-un suras, iubire intr-o lacrima raspuns; cat mai suntem, ma inalt, spre abis ma port cu suflet cu tot; vino cu mine gand, vino cu mine trup, vino sa urci dintr-o suflare; un ghem de stele, poem nesfarsit, nescris, mi-e sufletul !