tacere



Vise inlantuite-n zale grele,
jos, pe nisip de ocean sarat,
valuri sparte la tarm, ce-si canta dorul,
peste ele am tras oblonul tacerii ...
e timp de iele-n dans nebun, nocturn;

as tipa, un tipat sfarsit,
as striga pe nume departarea,
dar stric ... stric tacerea !

zilnic stam muti pe pamant,
cineva vorbeste acum,
sunt eu, in nefirescul somn.

5 comentarii:

Erys spunea...

psss...liniste! o sa-mi aleg o padure nesfarsita unde sa pot urla...si spune tot ce-mi trece prin minte...copacii macar sunt obisnuiti s-asculte vantul...
traiasca linistea aparenta!

Brandusa spunea...

Erys, gandit corect, o liniste aparenta !

Simina spunea...

A inflorit Brandusa in tacerea "stricata de un strigat" , al Primaverii!

Brandusa spunea...

Simina, e bine cum spui!

Anonim spunea...

ati avut inventar>>>?

.......... , arata mai bine
pe
alb.....
da pe banca cine-i
ea ori el..?
ori este reclama...hi hi!!!





zuzugizu