De la 0 la tine, de la minus pana la mine, fara busola am scris pe muschii verzi si-am sarutat pamantul pur ce te compune, in lut te-am modelat cu palma desfacuta , uscat in raze, plouat in apa neinceputa , in ceata umezit , de palid vant cantat ... Dar te-am cuprins ... in unghiul de lumina al intunericului meu. In propozitii cu subiect si predicat, raspunzi la "cine"," cand " si "cum", in nesfarsitul intrebarilor din mine. Al inimii ceasornic, om de destin ma inconjor in linistea imbratisarii tale, pierduta , iarasi regasita .
Comentarii
Sigur nu ma refer la clip (nu inteleg decat limba universala a muzicii)ci la memorabila ta exprimare:"momentul acela in care iti poti dansa viata".
Dupa mine cred ca si acel moment este tot o iluzia a noastra in a crede ca totusi putem si stim sa ne controlam viata.Sigur este strict parerea mea:)
Te imbratisez cu drag,iar lumina si linistea sufleteasca sa fie cu tine permanent,
Cu drag
Ryana!
Insa mi-as dori inocenta de a crede ca inca ne mai putem dansa viata.Iar asta e o invitatie catre tine sa ne lasam cateva clipe purtate de muza.
Multumesc Ry si te imbratisez cu acelasi drag!