Cap II Fila 9- Scrieri in caps lock
Nicio dimineata nu-si mai amintea diminetile trecute. Trecuse la alt nivel al trairii, iar aerul rece n-o mai intepa, o mangaia lacom cu prospetimea lui ozonata. Clocot de viata se agita in EA.
Inca din prima clipa a sarit din pat. Neobisnuit lucru pentru o zi relaxanta de sambata. Se imbraca si canta, mai bine zis bazai ca o albina spre mierea florilor. Se spala si ingana fragmente de cantece stiute, topaia in interior si in exterior de parca mii de spiridusi ii ivadasera trupul si mintea.
Urca in masina si porni lent. Viata sa se dilatase si timpul era infinitul daruit ei.
Isi dori sa-si sune prietena. Unica ei prietena cu care-si povestea binele si raul, frustrarea si mirarea, bunatatea si din contra ura sa. Dar era prea dimineata si-i respecta orele de odihna. Asa ca vorbi singura cateva clipe bune, si nu era prima data in ultimul timp cand discuta cu voce tare EA cu ea.
Numai ca tocmai ea se contrazicea adesea.
Suna telefonul.
- Hei unde esti ?? Am terminat pana si cafeaua. Dar inca te astept.
- Ha ?! Cum ?? ...raspunse mirata.
- Da, nu asa ne-am inteles? Astazi ne trezim cu o ora mai devreme, ne facem turele si apoi obisnuita cafea ?
- A da ?? Am vorbit noi aseara ? ....buimacita, isi scutura parul, isi increti fruntea.
- Da, raspunse vecinul ei favorit. Ce-i cu tine ?
EA baigui un fel de scuza neplauzibila, gen ca e ametita, ca poate e o stare de toamna care ii afecteaza judecata , dar tot ea rase si se lua peste picior cu o gluma la fel de tampita.
El mirat, din ce in ce mai mirat inca repeta.
- Stii, las-o asa, eu inca sunt aici, te astept, mai merge si a doua cafea.
EA se trezi raspunzand cu un ton clar si raspicat.
- Iubesc, ce sa-mi faci, sunt aiurita. Da, asteapta-ma, ajung imediat.
Si mii, zeci de mii de faclii o imbujorau, si mii , zeci de mii de doruri o napadeau. EA insasi lumina cetii laptoase de toamna, strapungand orice urma de nefiinta, alungand orice pata firava de moarte si nonsens al lumii.
- Buna, am ajuns ! ...si rase tare, copilareste aproape. Sunt o fiinta vie. Ma redescopar ca nu-mi mai pot programa nici macar intalnirile la cafea, adica pot, tu poti, dar eu sunt amestecata, ... ba nu, sunt luata de val...adica nu ma asteptam sa mi se intample asta, de fapt nu ma asteptam sa mi se intample multe. ...si tot amesteca baiguind franturi inteligibile in cuvinte.
El o privi la fel de mirat, dar surazand a intelege tumultul si explozia starii ei.
"Brandusa Simmb - Scrieri in caps Lock
CARTE VIRTUALA
- pag. 19 -
Inca din prima clipa a sarit din pat. Neobisnuit lucru pentru o zi relaxanta de sambata. Se imbraca si canta, mai bine zis bazai ca o albina spre mierea florilor. Se spala si ingana fragmente de cantece stiute, topaia in interior si in exterior de parca mii de spiridusi ii ivadasera trupul si mintea.
Urca in masina si porni lent. Viata sa se dilatase si timpul era infinitul daruit ei.
Isi dori sa-si sune prietena. Unica ei prietena cu care-si povestea binele si raul, frustrarea si mirarea, bunatatea si din contra ura sa. Dar era prea dimineata si-i respecta orele de odihna. Asa ca vorbi singura cateva clipe bune, si nu era prima data in ultimul timp cand discuta cu voce tare EA cu ea.
Numai ca tocmai ea se contrazicea adesea.
Suna telefonul.
- Hei unde esti ?? Am terminat pana si cafeaua. Dar inca te astept.
- Ha ?! Cum ?? ...raspunse mirata.
- Da, nu asa ne-am inteles? Astazi ne trezim cu o ora mai devreme, ne facem turele si apoi obisnuita cafea ?
- A da ?? Am vorbit noi aseara ? ....buimacita, isi scutura parul, isi increti fruntea.
- Da, raspunse vecinul ei favorit. Ce-i cu tine ?
EA baigui un fel de scuza neplauzibila, gen ca e ametita, ca poate e o stare de toamna care ii afecteaza judecata , dar tot ea rase si se lua peste picior cu o gluma la fel de tampita.
El mirat, din ce in ce mai mirat inca repeta.
- Stii, las-o asa, eu inca sunt aici, te astept, mai merge si a doua cafea.
EA se trezi raspunzand cu un ton clar si raspicat.
- Iubesc, ce sa-mi faci, sunt aiurita. Da, asteapta-ma, ajung imediat.
Si mii, zeci de mii de faclii o imbujorau, si mii , zeci de mii de doruri o napadeau. EA insasi lumina cetii laptoase de toamna, strapungand orice urma de nefiinta, alungand orice pata firava de moarte si nonsens al lumii.
- Buna, am ajuns ! ...si rase tare, copilareste aproape. Sunt o fiinta vie. Ma redescopar ca nu-mi mai pot programa nici macar intalnirile la cafea, adica pot, tu poti, dar eu sunt amestecata, ... ba nu, sunt luata de val...adica nu ma asteptam sa mi se intample asta, de fapt nu ma asteptam sa mi se intample multe. ...si tot amesteca baiguind franturi inteligibile in cuvinte.
El o privi la fel de mirat, dar surazand a intelege tumultul si explozia starii ei.
"Brandusa Simmb - Scrieri in caps Lock
CARTE VIRTUALA
- pag. 19 -
Comentarii