De la 0 la tine, de la minus pana la mine, fara busola am scris pe muschii verzi si-am sarutat pamantul pur ce te compune, in lut te-am modelat cu palma desfacuta , uscat in raze, plouat in apa neinceputa , in ceata umezit , de palid vant cantat ... Dar te-am cuprins ... in unghiul de lumina al intunericului meu. In propozitii cu subiect si predicat, raspunzi la "cine"," cand " si "cum", in nesfarsitul intrebarilor din mine. Al inimii ceasornic, om de destin ma inconjor in linistea imbratisarii tale, pierduta , iarasi regasita .
Comentarii
Ceea ce fac îngerii pentru noi, o ştim la modul teoretic, dar ara fi nespus de greu să înţelegem practic! Ni se spune că şi noi trebuie să iubim asemeni îngerilor. Acesta este idealul de iubire. Dar noi, sărmane bucăţi de tină, nu putem iubi întotdeauna aşa! Răutatea, trădarea, lipsa de frumuseţe interioară, de multe ori ne îndepărtează. Putem, cel mult, să trecem mai departe şi să iertăm, dar iubirea noastră nu va mai fi la fel. Nu ştiu cum pot iubi îngerii în ciuda a orice! Cred că mai avem multe de învăţat...
Mulţumesc pentru minunatul mesaj, şi aş dori să îl public şi pe facebook, pentru că merită văzut de cât mai mulţi!
Apropos, blogul pe care l-ai indicat ca sursă îl cunosc şi eu, l-am vizitat de câteva ori în ultimul timp. Ştii că noi avem gusturi asemănătoare!:)
Te îmbrăţişez, şi îţi doresc să ajungi mai repede asemeni îngerilor! (Că eu mai am ceva de învăţat, încă.) Aici pe pământ, desigur...
Da, gusturi comune, fire nevazute, leaga, oameni si ganduri.
Cu mult drag, voi impartasi tie si celorlalti, frumuseti de suflet!
Si tie, si ingerasilor de langa tine, zambete !