greseli
imaginea :http://mariuszarnescu.files.wordpress.com/2009/05/jocul-de-sah.jpg
Nu stiu cum sau ce miracol m-a readus in timpul pierderii mele, sa ma iau de acolo de unde ma lasasem si sa continui.
In gand versul unei poezii ... "cat timp tu n-ai facut nimic pamantul s-a invartit odata". Ce varsta aveam cand am invatat-o ?! Cat timp eu n-am facut nimic, cat timp m-am ferecat in postura omului imbracat in armura ... cat timp ?!
Da, am urcat cararea ingusta spre varful muntelui. Am gustul aerului tomnatic si-al lacrimilor salcii, si-al ploii care-mi biciuia fata, simt alunecarea picioarelor pe frunzele umede, pe mazga ... si-n toamna aceea zilele pareau la fel.
Unde urcam ?! Spre ce ?! Ce sens avea acel drum ?! De ce-mi plangeam tristetea ?! De ce-mi sopteam disperarea ?! Cati ani avea tineretea mea ?!
O saptamana, poate doua, nu mai stiu, e mult de-atunci. Priveam din vale manastirea si ea ma chema. Era in varful acela. Si nu simteam nimic, nici frigul si nici ploaia, era in mine haul, disperarea, un urlet nesfarsit de jale.
Acolo sus era o stanca, stanca mea, ma astepta, ma odihnea ... si clopotul din turla noua ma trezea. Oftam adanc si reporneam la vale. Vreme de vecernie ... stiam , dar nu intram, asa ma curatam, urcand si coborand, plangand, alunecand .
Si dupa ?!
Dupa am pus lacate la porti, mii de lacate si-am interzis iubirii sa mai intre. Fusese rea, fusese vipera si cutra !
O amintire ce inca traieste in mine. Cararea si drumul inchistarii mele .
Cati ani or fi trecut de-atunci ?! Cat timp i-a trebuit luminii sa m-atinga ?!
Scenariul nu se va mai repeta, am invatat lectia, sunt ferecata .
Si daca printre crapaturi eman lumina, e numai pentru cei care m-asteapta .
Si-am cheile in mine, nu sunt pierdute, nici furate, sunt originale... cu amprenta !
Am recompus tabla de sah, nici un pion in avantaj, nici un nebun la tura, regina descoperita, cine face urmatoarea miscare ?!
Nu stiu cum sau ce miracol m-a readus in timpul pierderii mele, sa ma iau de acolo de unde ma lasasem si sa continui.
In gand versul unei poezii ... "cat timp tu n-ai facut nimic pamantul s-a invartit odata". Ce varsta aveam cand am invatat-o ?! Cat timp eu n-am facut nimic, cat timp m-am ferecat in postura omului imbracat in armura ... cat timp ?!
Da, am urcat cararea ingusta spre varful muntelui. Am gustul aerului tomnatic si-al lacrimilor salcii, si-al ploii care-mi biciuia fata, simt alunecarea picioarelor pe frunzele umede, pe mazga ... si-n toamna aceea zilele pareau la fel.
Unde urcam ?! Spre ce ?! Ce sens avea acel drum ?! De ce-mi plangeam tristetea ?! De ce-mi sopteam disperarea ?! Cati ani avea tineretea mea ?!
O saptamana, poate doua, nu mai stiu, e mult de-atunci. Priveam din vale manastirea si ea ma chema. Era in varful acela. Si nu simteam nimic, nici frigul si nici ploaia, era in mine haul, disperarea, un urlet nesfarsit de jale.
Acolo sus era o stanca, stanca mea, ma astepta, ma odihnea ... si clopotul din turla noua ma trezea. Oftam adanc si reporneam la vale. Vreme de vecernie ... stiam , dar nu intram, asa ma curatam, urcand si coborand, plangand, alunecand .
Si dupa ?!
Dupa am pus lacate la porti, mii de lacate si-am interzis iubirii sa mai intre. Fusese rea, fusese vipera si cutra !
O amintire ce inca traieste in mine. Cararea si drumul inchistarii mele .
Cati ani or fi trecut de-atunci ?! Cat timp i-a trebuit luminii sa m-atinga ?!
Scenariul nu se va mai repeta, am invatat lectia, sunt ferecata .
Si daca printre crapaturi eman lumina, e numai pentru cei care m-asteapta .
Si-am cheile in mine, nu sunt pierdute, nici furate, sunt originale... cu amprenta !
Am recompus tabla de sah, nici un pion in avantaj, nici un nebun la tura, regina descoperita, cine face urmatoarea miscare ?!
Comentarii
pare o stare buna... asa-i?
p.s. imaginea daca nu ma insel este luata de pe un site cu fotografii si nu cred ca apartine acelui marius... sper sa nu ma insel, dar o stiu.
mai, nu stiu originea imaginii, eu am scris situnde a fost gasita
nebun - raspuns corect
B4 - pozitie relativ gresita, adica B bine,4 cu eroare :)
Zi AAAAAAA si scoate limba, sa vad :D !!!!
Si 33,33,33... continuu ... sa nu te adoarma astia pe tabla de sah :D
Dar, pana la urma intelegem ca solutia nu e asta. Solutia este sa mergi, sa-i lasi si pe altii alaturi de tine, dar sa ajungi sa fii altfel in interior, incat asemenea drumuri sa nu te mai poata rani.
E greu, desigur...dar, care solutie durabila e usoara?
Mi-a placut mult textul...am regasit in el niste ecouri din prima mea tinerete! Te imbratisez, si vise frumoase!
Secventa reala din "viata bate filmul", redata in cate cuvinte intortocheate .Un rezumat clasic, nu-si avea sensul.
Pot spune ca invatam a privi pe vizor inainte de a deschide usile.
Cu drag,
Felicitari