A toamna disting

A rosie aprinsa ma scurg,

mai aproape de soare-n amurg;

miros a frunza si rug,

de rosie mare si coapta;

vad cald pamantul etern de sub coapsa;

se umple de pas spre cules,

in maini fierbinti in ales.

Pe buze preling mai mult gust,

de vita de vie si must;

a toamna febrila ma strang,

nuiele de simt impletite cu sarg.

Borgia a spus…

De ce ma simt ata de bine cand iti citesc versurile? Stii..am simtit o adiere de iz de struguri, si am auzit fosnet de frunze ..de la tine,de acasa..

Brandusa a spus…

B. pentru ca vreau, chiar vreau sa simti explozia asta de toamna si de bine :)

File de suflet