Nu-i nimeni aici

Picura ceara incinsa pe-a mea piele, la fiecare clipa ce trece fara un sens anume,
picura usturatoare si ritmica, incercand sa ma faca sa uit,  incercand sa ma puna la colt.

Pana cand ?! ... intreaba stingherita mintea.
Pana cand ?! .... intreaba inerta staruinta.
Pana cand arzi vointa si-o lasi inertia sa te impresoare, ca un praf in ochi, ca un nisip serpuitor ,
innecacios prin in a ta respiratie ?!

Uneori mi-e totuna, alteori uit sensul intrebarilor, si astern un timp nemasurat in mine,
care sa vada decent cum trec anii, ... sa nu stie a lor masura.

Alteori nu-i nimeni aici, si nici nu ma simt a fi in propriul trup. Sunt doar in  dangatul clopotelor de peste drum. Ele fixeaza ora, meticulor, mecanisme ce nu-si au vointa.

Si da... se face tarziu in mine, atat de tarziu incat sting cateva clipe lumina si stau fara sa respir, fara sa simt, fara sa stiu.
_____________________________
"Brandusa SimMB  -Nu-i nimeni pe aici




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ea - in Africa

Gand de cafea tare